Turnul de Veghe și cei doi bărboși

Noaptea venise cu aura ei de răcoare, sus pe cer , cele două luni străluceau mai intens decît de obicei, astfel parcă parcă de abia se însera,în jur domina o liniște apăsătoare chiar.Din cînd în cînd vîntul trecea violent atingînd vîrful copacilor, frunzele cădeau din abundență presurînd cărările pădurii, făcînd un covor greoi și cu o culoare greu de deslușit .În mijlocul pădurii se înălța promițător un turn singuratic, nu prea înalt însă se putea vedea din el destul de departe, se vedea o lampă aprinsă înăuntru, oare cinevea mai păzește acest loc uitat de lume la o oră așa de tîrzie? și cînd dintr-o dată tăcerea a fost spartă de două voci groase dar plăcute la auz, erau cei doi srăjeri ai turnului, cei dou nefericiți care își petreceau noaptea în mijlocul pustiității, erau doi gnomi mărunți însă cu o barbă foarte bogată, și după cum se parea și pentru cioara care s-a așezat pe vîrful turnului, discuția lor era destul de profundă:
-Și cum crezi tu dragă Dinn, există oare alte lumi acolo sus, după stele ? privind întrebător spre cer, la care o voce puțin mai groasă decît prima , după o scurtă pauză răspunse:
-Un lucru e sigur ,această planetă nu e prima nici ultima a cărei locuitori se întrabă acest lucru, deci cu siguranță cred că există și alte lumi, chiar și istoria rasei noastre mărețe spune acest lucru, noi am venit aici prin așa zisele Portale , care leagă acest univers , făcîndu-l să arată ca o pînză de păianjen, și am o presimțire că nici în seara asta nu suntem singuri, făcînd un semn lui Binn să tacă și se uită atent spre un copac are era cam la două sute de metri depărtare de turnul de veghe.
-Ia spune Binn , punîndu-și ochelarii de vedere prin întuneric, ce crezi că este acolo jos, un urs , o căprioare sau poate chiar mai rău, simțindu-se în vocea lui un oarecare entuziasm.
-Mai rău nu cred, a trecut o spătămînă de la ultimul atac , și nu cred că orcii ar mai încumeta să mai treacă pe aici mai ales că data trecută nu a ieșit tare frumos pentru ei, privind și mai atent spre locul arătat de Dinn.
-Sssst, spune mai încet, să nu speriem ce o fi acolo jos, făcîdnu-i astfel un semn rapid din mîină.Ambii stăteau acum și priveau atent , așteptînd o mișcare din partea inamicului nevăzut, doar respirația spărgea liniștea încă și mai apăsătoare care se lăsase, o respirație greoaie și pregătită de cel mai rău:
-Dinn,poate trecem jos , să vedem ce e acolo, nu cred să fie chiar așa de rău, și plus la asta suntem în avantaj, nu ?
-Cel mai bun lucru care l-ai spus astăzi , spunînd Binn oarecum ironic, astfel au coborît scările care erau destul de multe însă în totală liniște, nu înainte de a stînge lampa de sus care abia abia mai pîlpîia, ajunși la ușă trebuiau să-și facă un plan :
-Deci eu deschid ușa ușor, fără mișcări bruște, și vedem sărim ca doi nebuni , ținînd și mai puternic securea care era deja pregătită de lupt, sau încercăm să-l prindem fără multă zarvă ,Binn în semn de confirmare a dat încet din cap , pregătindu-și și el toporul lui mic .
Au deschis încet încet ușa, iar primul lucru a fost să-și scoată ambii capul prin crăpătură să vadă dacă e în siguranță să iasă, au văzut că umbra se apropia însă cu pași neclari , de parcă mergea in zigzag, poate că întunericul de afară l-a buimăcit sau cine știe ce, se apropia însă încet, se putea auzi de capătul pădurii foșnetul frunzelor peste care trecea misterioasa creatură, odată ce simțeau că mai mai se apropia , ambii gnomi , cam speriați , au ieșit afară, gata de luptă,însă în acel moment vîntul a început violent să sufle , ridicînd frunzele și parcă se formase un vîrtej, creatura debusolată, speriată a început o luptă disperată cu atacatorul, adică frunzele, în timp ce cei doi răsuflînd ușurați priveau spectacolul care arăta cît se poate de caraghios.Biata fpătură în ultimă încercare , că deja părea sleit de puteri a încercat să fugă, însă spre nenorocul lui în timp ce alerga a nimerit în primul copac care a apărut în fața sa, o priveliște care i-a făcut pe Binn și Dinn mai să nu cadă jos de rîs, creatura stătea la trunchiul copacului , leșinat , o priveliște demnă de milă .
-Mergem să vedem ce s-a ales de ceea ce ne temeam noi cu cîteva minute în urmă, Dinn aprobă și ambii s-au pornit spre copacul care le-a oferit sfîrșitul unui spectacol care i-au făcut să rîdă copios in ciuda faptului că noaptea nu promitea nimic de acest gen .Binn se aplecă spre creatură, și spre marea lor surpriză era un copilandru, un pic mai scund decît cei doi, însă cel mai interesant lucru era că pielea lui părea să fie din piatră, poate că lumina lunii îi înșelau de aceea au decîs să-l care în turn și să decidă ce să facă cu el, nu înainte de asta , Dinn l-a trimis pe Binn pînă în orașul din munte pentru a chema un superior care le v-a sugera ce să facă cu această făptură, și eventual să-l interogheze:
-Ai înțeles ce ai de făcut, sper ca pînă mîine dimineață să ajungi înapoi,pînă atunci îl voi ține legat însă voi avea grijă de el. În acest timp Dinn îl apucă pe băiețandru și începu să meargă spre turn , o briză îi scălda barba voluptoasă , iar pe fața lui se schiță un zîmbet de împlinire. Ajunși în turn , deschise ușa , aprinse cele două felinare de pe perete, în față la cîțiva metri era un pat, lîngă dulap era un dulap pe care era o funie și o carte cu niște ornamente destul de ciudate , îl legă și îl culcă, el între timp luase cartea de pe dulap , scoase din buzunar o pipă, o aprinse , se așeză pe un scaun , care l-a tras mai aproape de pat în caz de ceva și începu să citească cu atenție , din cînd în cînd mai trăgea cu ochiul dacă făptura care o găsise era încă vie sau dacă nu se trezise, nu înainte ca să tragă un fum . Noaptea devenise din nou liniștită, afară vîntul se mai auze din cînd în cînd , în depărtare se auzea un lup singuratic , cară îi aminteau lui Dinn cît de norocos e că îl are pe Binn, singurătatea cu siguranță l-ar fi măcinat, și aștepta ca dimineața să vină mai repede….

Advertisements
Posted in Uncategorized | Tagged | 2 Comments

Intrarea titanilor – Od-cap de fier

Și dacă am promis am promis , de aceea vă prezint primul personaj care îmi este foarte drag din mai multe motive care însă le veți afla pe parcurs. Od este un gnom din Alianță care are o viață extrem te interesantă poate pe alocuri mult mai interesantă decît multe alte personaje care veți face cunoștință.

Od-cap de fier
-Od de ce îți spune lumea cap de fier?
-Prefer să nu răspund la această întrebare, însă mai bine dați să vă spun o poveste care puțini au auzit-o și care cred că va răspunde la întrebările care încă nu le-ați pus, deci să începem!! A spus Od cu o voce groasă însă entuziasmată .
„Viața mea e una lungă și chiar eu am uitat șirul anilor însă anii sunt doar un număr, aș putea mai ușor să număr evenimentele prin care am trecu , da, asta poate ar fi mai ușor.Ca și orice alt gnom , a și pentru a nu apărea întrebări , NU , noi nu am apărut din piatră , avem și noi femei , avem și noi copii însă preferăm să creștem pentru a ne arăta lumii.Sper că asta a clarificat unele lucruri, unde am rămas? A , da viață , evenimente , întîmplări, aventuri, au fost și de astea însă mai bine aș începe cu începutul pentru că așa e mai bine poate.Da….da….viața mea , cînd eram mic probabil nu s-au întimplat multe pentru că tatăl meu mereu era plecat iar mama , dulcea mea mamă prea mult a fost și ea plecată, am rămas cu cei mai tineri și am crescut așa, mai în joc mai în serios am început și eu să prind gustul armelor, însă mereu mi-au plăcut scuturile , mă simțeam mai în siguranță cu scutul în mîină chiar dacă securea mare era făcută parcă pentru mine am ales să folosesc chiar și în joc ceva mai defensiv.Consider că tot ce faci de mic cîteodata e spre binele viitorului tăi și alegerea mea , să crape piatra-n patru a fost una al nabii de bună.Tot vorbind de asta mi-a mai venit în cap o întîmplare însă cred că merg încet înainte.Cum spuneam de mic m-am antrenat , singur și nu regret, cînd am mai crescut am fost ales în divizia mobilă a armatei montane , da am crescut în munte , mai mult sub munte, ca și alt gnom dat nabii cum aș spune eu , pentru că piatra e casa noastră iar metalul cum ar spune oamenii e pîinea …Să fi aflat tatăl meu care a fost toată viața miner, s-ar fi bucurat enorm însă în perioada aia s-au întețit atacurile orcilor din sud, și orice om disponibil era indinspensabil, din păcate a fost prins cu garda jos și mai marele puteri ale pămîtului să îl aibă în pază. Am fost înrolat , tînăr , neștiind ce vreau însă cu antrenamentele mele am avansat rapid în trupele de gardă a palatului, poate că a fost una din cele mai plictisitoare perioade ale vieții mele însă cel puțin am ajuns în marele oraș-caitala Herr Sein , care mi-a confirmat faptul că noi poate că și trăim sub pămînt , dar dacă îeșim la suprafață să facem ceva, ceea ce facem nu are seamăn în întreg universul…”
-Scuze că te înterup dar ce e așa de special despre Herr Sein?
-Da, băiețele, să nu fiu eu piatră în momentul acesta dacă nu e cel mai frumos oraș care l-a vazut planeta noastră, da problema și marele lui avantaș e că e izolat , se afla în centrul Munților fără de Vîrf , le spunem așa pentru că probabil sunt fără de vîrf, logi , nu-i așa băiete? Glumesc, glumesc, ce să spun , sunt foarte înalți,dar mai puțin despre munți că ne apucă bătrînețea dacă aș începe să vorbesc eu despre frumusețea munților din perspectiva unui gnom evident….da…. Herr Sein e punctul culminant al arhitecturii noastre, nu e doar un oraș în munte , e un munte oraș, facut din cea mai albă piatră care probabil a fost adusă dîn ținuturile mereu înzăpezit a nordului,da a fost construit cu multe veacuri în urmă însă continuie să înflorească pe an ce trece și dar poate îți povestesc mai pe lung despre marele Herr Sein data viitoare dacă cititorii tăi nu se supără?
-Eu cred că și ei așteaptă aceasta , dar cum rămîne cu aventurile vieții tale?
-Băiete , să fie aur și mithril în mine că de mine veți afla data viitoare cu siguranță, așa că arrrgh cititorilor nu vă jucați cu focul și puneți și voi întrebăr despre ce ați vrea să aflați despre cel mai bărbos gnom care îl știți ?

Posted in Uncategorized | Tagged , , | 1 Comment

Nore – întoarcerea la epic

Interesant, nu am scris de ceva timp dar gîndurile s-au acumulat, poate cineva a citit ce am scris poate pentru prima oară afli de mine , nu contează , am decis să redeschid proiectul și de data aceasta sper totuși să duc pînă la capăt acea istorie care încetul cu încetul a crescut în capul meu ca un copil care odată ajuns la o așa zisă maturitate vrea să fie liber , adică să iasă la suprafață să vă vadă pe voi ,cititorii .
Am decis să fac ceva modificări esențiale în linia epică a lumii Nore însă pe blog întîi voi încerca ceva nou , voi schița profilele și unele aventuri din viața eroilor principali însă înainte de toate aș vrea să spun pe scurt conflictul principal care a fost gîndit și regîndit de multe ori .

Nore
În universul Nore toate planetele inițial erau conectate între ele prin portale care conectau în lanț planetele, orice locuitor putea în un timp rezonabil să ajungă din o galaxie în alta însă după un timp a apărut o grupare numită Tore care încerca cu ajutorul portalelor să subjuge planetele pe rînd , inițial erau mulți adepți a acestei idei însă după un timp această grupare care era formată din o mulțime de rase din galaxia Re a început să cucerească planete prin forță.Acest fapt era inacceptabil, cînd Tore a ajuns pe planeta învecinată cu Nore și mai să ajungă la portalul care era un punct strategic pentru expansiune , cei 7 arhitecți ai Universului au sigilat toate portalele din Univers iar pe planeta Nore a fost pus cele 7 sigile sacre care odată activate ar fi putut redeschide portalele, însă pentru a activa sigilele nimeni nu știe ce să facă , însă înainte ca planeta Nore să fie sigilate, de altfel și întreg Universul , cîțiva adepți ai expansionismului grupării Tore totuși au reușit să treacă portalul.Deja de cîteva zeci de ani pe continentul Ore se văd schimbări dramatice, țările din Vestul continentului sunt rapid invadate , astfel apare primul imperiu pe această planetă , de partea Estică toate statele cu toate rasele au format o alianță , baza acestei alianțe fiind puse de Împărăția Gnomilor din Munții fără de Vîrf , mai exact de regele gnom Dothur , care a ajutat rasele libere să țină rezistență invaziilor din Vest. Centrul a rămas indecis , s-au dus multe tratative din partea Estului pentru a se alia cu statele din Centru, Vestul însă în stilul său imperial continua să folosească forța pentru a acapara noi teritorii.Lupta adevărată însă era pentru teritoriile din Nord unde se crede că acolo a fost lăsat cel puțin unul dintre sigiliile portalurilor.Locuitorii Imperiului erau ținuți în teroare și neștire de aceea doar ascultau ordinele celor de sus, spre deosebire de Vest , Alianța a început să se pregătească intens pentru a se duce în nord, pașnic, pentru a afla dacă e adevărat sau nu existența sigiliilor, dac s-ar afla acolo ar încerca din răsputeri să oprească valul invaziilor Vestice, și eventual să restabilească libera circulație între planete pînă la sigilare.

În postarea viitoare voi încerca ceva nou, voi schița unii din eroii principali nu doar a Alianței dar și a Imperiului, voi descrie un pic viața lor și cum au ajuns așa cum îi veți cunoaște încetul cu încetul, sau poate va fi o surpriză .
Stay tuned

Posted in Uncategorized | 1 Comment

Capitolul 1. Din adinc la suprafata :Tenakos

Consider ca nu trebuie sa mai lungim cu introduceri , concepte , mai bine lasam sa inceapa adevarata aventura, deci primul capitol din ceea ce am astepta nu doar eu cred 🙂

Capitolul 1
Din adinc la suprafata :Tenakos
Parca ceva imi spunea sa ma trezesc insa somnul era atit de dulce,chiar daca pozitia mea in pat nu era una din cele mai confortabile parea ca totusi ma aflu in o camera plina cu perne ,iar plapuma parea parca facuta din pinza de lava care incetisor incetisor se racorea…..ahhh acest sentiment ,pe nimic in lume nu l-as schimba.Somn dulce somn de ce trebuie sa ne chinui zilnic, sau poate toata viata noasta e un somn , nu , nu vreau sa cred ca intr-o zi ma voi trezi cu adevarat sau ca ce traiesc acum e cu adevarat realitatea, stai ce sunt gindurile astea , de ce tocmai ele nu imi dau pace sa dorm , de ce tocmai acum ?….Trecuse o ora , chesita de linga patul meu arata clar ca e deja timpul sa ma trezesc, ma asteapta o noua zi , daca asa as pute sa o numesc, vreau sa vad soarele, e cu adevarat asa cum spun cei ce au fost sus, e cu adevarat cel mai placut lucru de privit dimineata in zor , si ahh de as vedea apusul, Gata! trezeste te Tena , trezeste-te , e timpul ca planul meu de a ma intilni cu astrii sa devina realitate.M-am sculat din pat si am observat ceva straniu , cristalele nu erau la fel de radiante ca in orice alta zi obisnuita la ora aceasta, ciudat ,oare ce s-a intimplat, mai bine m-as duce afara sa intreb pe cineva.
Intradevar, ceva s-a intimplat in noaptea aceea, ceva ce ii va schimba viata lui Tenakos pentru totdeauna , nimeni nu stie daca va fi ceva de bun sau de rau , dar cu siguranta si el la rindul lui va schimba destinele a multor palani si nu doar .Planeta Nore in acea noapte a fost martorului unui eveniment total neasteptat.Pe linga planeta a trecut o forta care misterios a absorbit o cantitate uriasa din energia,ceea ce a slabit cit de cit intensitatea cristalelor de care palanii nu ar fi ajuns acolo unde erau ei la moment, dar toate acestea erau cunoscute doar de un grup restrins de persoane.
Intre timp Tenakos a iesit afara sa intrebe ce se intimpla , dupa cum a auzit inginerii de la palat refuza sa dea orice detaliu insa au asigurat ca aceasta nu v-a influenta in nici un fel serele cu fructe, ceea ce evident era un lucru vital.
“Aveam un sentiment ca era mai mult decit experimente ale inginerilor, poate cine stie oamenii de magma incearca sa ne saboteze sau vircovermii au facut vre-o fisura in oras, acestea nu sunt sigure dar totusi simt ca e important sa aflu.!! E decis , placinta cu mere si sa aflam misterul, expresia faciala a lui Tenakos era cit de cit caraghioasa insa in spatele acestui tinar palan nu sta doar un copil naiv si curios.
Intorcindu-ma acasa am decis sa citesc din cronicile poporului nostru si legaturile care le-am avut cu alte rase in afara de gnomi.
Tenakos cautind prin lunga lui biblioteca lasata de fratele lui mai mare care de mult a parasit aceasta lume , incearca sa ajunga de pe un raft de mai sus o carte destul de veche ,si dupa cum a observat era cea mai prafuita dintre toate,insa avea pe ea un simbol care cu siguranta nu era nici a palanilor nici a gnomilor , insa era scrisa in limba comuna a tuturor popoarelor , Hof a asigurat ca orice fiinta capabila sa vorbeasca, sa poata comunica in o limba comuna , pe coperta cartii scria :”Din Adinc la Suprafata ” autor:De la Suprafata in Adinc , ceea ce parea bizar la prima vedere, pe prima pagina era desenat un rasarit in munti , aceasta si-a putut da seama Tenakos doar dupa ce a citit o mica nota in partea dreapta a desenului, era schitat alb negru ceea ce l-a descurajat un pic.
Dupa acest desen urma o mica introducere :”Catre cei ce cred ca tot ce e sus e acolo jos , noi tot am crezut astfel insa am realizat ca suntem structurati pe nivele, si ceea ce credeam ca noi e sus cu siguranta nu e destul de sus ca sa va consideram pe voi cei de jos ca fiind joc , caci spatiul e ceva ce traieste nu doar in jurul nostru dar si in interiorul nostru, speram ca citind aceasta carte vei dori sa te ridic la un nou nivel nu doar in spatiu dar si la un nou nivel spiritual , aici sunt doar mici repere ce iti vor deschide usele catre adevaratele aventuri” , ceea ce a cazut ca un soc pentru tinarul nostru Tenakos, cum e posibil ca sa fie cineva jos atunci cind este sus , acestea fiind inca un imbold pentru a face din urmatoarele sale ore de somn adevarate planuri de lupta , sau cel putin idei care cu autorul cartii il va duce sa vada cu adevarat soarele, sa simta adierea vintului si sa vada marea.
Nimic nu imi sta in cale,poate sunt mic de statura, nu tare inaintat la virsta dar decizia mea e mult mai mare decit tot regatul in care traiesc, vointa mea e mai tare decit diamantul si eu , EU voi ajunge acolo unde vreau pentru ca doar eu imi pot pune limite, pietre, porti, tuneluri sunt ceea ce o sa strabat ca sa ajung la Suprafata .

Sper ca este un inceput destul de tentant , pentru a afla daca Tenakos va ajunge acolo unde multi viseaza dar putin au curajul sa faca primul pas , tot ce trebuie sa faceti e sa va lasati parerea prin un comentariu .
Critica e binevenita 🙂

Posted in Uncategorized | 3 Comments

Primele imagini

Citeva imagini privind lumea Nore
Armura palanilor
<a
Suop

Om din Regatul Apelor

Saman jumatate om , jumatate orc

Pasare mesager

Creatura mecanizata

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Marele Intuneric

In acest articol voi explica un pic ce este in principiu “Marele Intuneric” care va acoperi tarimul Nore cu frica , disperare dar si speranta.Dupa cum Hof a planificat initial, planeta noastra avea doi sateliti asezati perfect intre planeta noastra, ambii aproximativ egali ma marime , de o culoare verzuie.Initial locuitorii tarimului Nore coniderau ca acesti sateliti erau cele doua puteri ce se balansau in jurul vietii de pe planeta, ceea ce va fi cit de cit confirmat in timpul “Marelui Intuneri”.Fenomenul este destul de simplu de explicat insa poarta mai mult un caracter mistic si supranatural chiar si pentru fapturile de pe planeta.La fiecare 5000 de ani acei doi sateliti Huon si Vuon cum erau numiti in limba comuna , se aliniau perfect ,astfel creinduse o eclipsa totala , ce acoperea lumina provenita de la stea.O suta de ani poate avea urmari catastrofale asupra planetei insa exista si aici o explicatie ,compozitia satelitilor era practic doar din cristale, si avind o sursa infinita de a le alimenta emana energia necesara pentru a sustine orice forma de viata pe planeta, totusi lipsa luminii directe a dus la o bezna totala , care a tinut o suta de ani.In acest timp s-au trezit cele mai vechi creaturi create de Hof pentru ghida populatia planetei catre salvare,insa tot in acest timp apare si principala forta care va semana seminta razboiului atit la suprafata cit si pe apa sau sub pamint.In acest timp se vor crea aliante , si vor aparea tradatori , nume mari au sa ramina in Infinita Carte a Eroilor .Acest fenomen le va oferi palanilor un avantaj pentru a ghida restul raselor spre salvare si interventia creaturilor ce au fost lasate de Hof pentru a fi un ajutor isi vor arata adevarata natura,hai mai bine sa le spunem lor pe nume, aceste creaturi erau Hvorii, in total fiind creati doar 7.
“Marele Intuneric” va fi catalizatorul aparitiei unei porti interstelare,si contactul cu o alta lume va marca planeta pe veci.Daca sunteti gata sa va aventurati in tarimul fara de limite,alaturativa ,materializati gindurile voastre pentru ca impreuna sa creeam limita fara de limite, povestea povestilor, aventura aventurilor.

Posted in Uncategorized | 1 Comment

Palanii

In urmatoarele minute veti afla ceva informatii despre prima rasa care s-a trezit

cu ajutorul lui Hof.Palanii dupa cum a fost mentionat in articolul anterior sunt fiintele subteranului.Capacitatea lor de a vedea este cit de cit redusa la lumina zilei , insa asta nu-i impiedica uneori sa vada la distante mari , insa cel mai bine ei vad in intuneric.Acest lucru se va dovedi foarte folositor pe viitor, mai ales dupa ce va veni marele intuneric.Printre lucrurile la care sunt priceputi sunt lucrul cu metalul si captarea energie in cristale , orice fel de energie ,datorita acestei inteletniciri eu au invatat sa foloseasca exoscheletele din metal , un lucru foarte folositor pentru a cauta noi zacaminte folositoare.Palanii  involuntar au ales calea lucrurilor mecanizate , in pofida faptului ca puterea si constructia lor era la prima vedere inpenetrabila.Printre alimentele folosite de ei se numara fructe proaspete, da ,sigur apare o intrebare, cum cineva sub pamint poate sa consume fructe proaspete, pai captarea energiei in cristale a ajutat mult la acest proces, sub pamint s-au construit un numar destul de mare de sere , care aprovizionau palanii cu fructe si legume proaspete, printre fructele lor preferate erau merele si cocosul .Carne nu prea consumau insa Palanii care traiau mai aproape de zonele marine , ieseau la suprafata uneori pentru a pescui, chiar daca pestele nu e considerat carne , era singurul produs animal folosit de ei.

Printre activitatile preferate ale lor  se numara un sport aparent ciudat , il numeau toktok, ceva de genul tenisului de masa insa cu 2 mingi  si 2 palete, era folosit nu doar in scop recreativ dar si militar, ajutind foarte mult la creearea reflexelor.Cind venea vorba de lucrul cu metalul erau foarte meticulosi , iar orice lucru care il faceau era plin de ornamente detaliate , cu inscriptii placute la vedere , un lucru ce era destul de obisnuit era sa-si lese fiecare numele pe ceea ce a facut , aveau ei runele lor speciala care v-or fi prezentate mai tirziu.

Cit vine vorba despre mecanizare, se presupune ca au incercat sa imite la infatisare Golemii din Adincuri , care au disparut fara urma dupa ce au fost adusi la viata.Primii G-golemi , asa cum i-au numit palanii , erau facuti in totalmente din diamant, insa cum diamantul se gasea tot mai rar au trecut pe surse alternative cum ar fi diamantul artificial, produs cu ajutorul cristalelor energetice .Astfel s-a pastrat traditia de a cinsti marii Golemi, si a face un produs in ce iti taia rasuflarea vizual si avea capacitati de lucru extraordinare, ajutind palanii sa coboare mai adinc in scoarta pamintului , chiar la temperaturi mai ridicate ,in ciuda faptului ca palanii rezistau foarte bine la temperaturi ridicate.

Locuintele lor erau cu adevarat uimitoare.Adevarate castele facute in piatra.Cu multiple etaje , totul era luminat verzui, asta datorita cristalelor energetice si fosforului care se gasea din abundenta linga locuintele palanilor.Traiau in comunitati destul de mari , divizti in ghildii,fiecare specializat pe ceva anume , iar locul unde lucrau era intradevar confirma  inclinarea lor spre mecanizare .

Acest articol arata doar o mica parte cum erau palanii , cum locuiau , ce mincau sau ce faceau ei zi de zi , secrete si multe alte lucruri despre ei au sa apara pe parcursul desfasurarii evenimentelor in lumea Nore , asa ca stay tuned 🙂

Posted in Uncategorized | 4 Comments